Colegiul Economic "Ion Ghica"

Târgovişte – 470619

Vizită de documentare la Organizația Internațională pentru Migrație Biroul din România

Screen Shot 2016-01-23 at 21.33.11

Programul Erasmus+, Acțiunea cheie 2: Parteneriate strategice între școli – CONTRACT NUMĂRUL – 2015-1-DE03-KA219-013633_7

Titlul proiectului: Heimat Europa – Was uns verbindet, was uns trennt, acronym Heimat Europa

Europa Acasă – Ce ne unește, ce ne desparte! Acronym – Europa Acasă

 

Vizită de documentare la Organizația Internațională pentru Migrație

Biroul din România

            În data de 22 ianuarie 2016, membrii ai echipei de proiect (4 profesori și 46 de elevi) au mers într-o vizită de documentare la Organizația Internațională pentru Migrație, biroul din România, București str. Viitorului, nr.11.

           Cine este OIM, Biroul din România?

OIM România funcţionează în baza: Hotărârii nr 568/1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia Internaţională  pentru Migraţie privind statutul juridic al organizaţiei; și Legii nr 123/1998 privind acceptarea de către România a Constituţiei Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

În data de 8 mai 2008, a fost înființat Centrul de Tranzit în Regim de Urgență (CTU), prima facilitate europeană de acest gen și al doilea din lume, în conformitate cu acordul tripartit încheiat între Guvernul României, Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) și OIM.

Principalele domenii de intervenție ale OIM România sunt:

  • Integrarea resortisanților din țări terțe (RTT):OIM România a înființat o rețea națională de 15 Centre de Informare și Consiliere pentru Străini care facilitează integrarea socială, economică și culturală a resortisanților țărilor terțe în societatea românească. Mai multe informații privind procesul de integrare a RTT sunt disponibile online romaniaeacasa.ro
  • Repatrierea voluntară asistată și acordarea de sprijin pentru reintegrare (RVAR)în țările de origine: OIM oferă migranților cu ședere ilegală/nereglementată în România posibilitatea de a se întoarce acasă cu demnitate și de a beneficia de un sprijin pentru reintegrare, odată ajunși acasă, care să le deschidă calea spre noi oportunități.
  • Relocarea refugiaților: OIM România este unul dintre actorii cheie în procesul de relocare a refugiaților, alături de Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) și Guvernul României. Prin intermediul Centrului de Tranzit în Regim de Urgență (CTU) de la Timișoara, refugiaților li se oferă o multitudine de tipuri de asistență, într-un mediu sigur, pe toată durata șederii în CTU până la plecarea spre țara de relocare.
  • Lupta împotriva traficului de ființe umane: Din 1999 până prezent, un număr de peste 1.500 de cetățeni români, victime ale traficului de persoane, repatriați din străinătate, au primit asistență specializată OIM.
  • Procesare medicală: La solicitarea diferitelor guverne, OIM, în strânsă coordonare cu UNHCR și Ministerul Afacerilor Interne, furnizează servicii medicale pentru migranții și refugiații aflați în nevoie de relocare.
  • Transport asistat în Canada, Australia și SUA: OIM sprijină achiziționarea biletelor de transport aerian (dus) la prețuri special negociate în cadrul unui program umanitar destinat celor care se stabilesc definitv în Canada, Australia sau SUA și celor care pleacă în aceste țări, pentru muncă sau studii, cu o viză a cărei valabilitate este mai mare de un an.
  • Centrul de Vize pentru Canada: OIM România gestionează Centrul Canadian pentru Cereri de Viză (CVAC). Centrul este operational din august 2013.

 IMIGRAȚIA ÎN ROMÂNIA

  • Imigrația în România este un fenomen relativ recent, România rămâne preponderent o țară de emigrație netă cu mai mult de 3 milioane de romani aflați la muncă sau studii în străinătate. Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în 2015, în Romania locuiesc 100,000 imigranți, dintre care 40,000 sunt cetățeni UE și în jur de 60,000 cetățeni țări terțe.
  • Principalele tipuri de imigranți din România: cei care studiază la școlile și universitățile românești și imigranți veniți cu reunficare familală și/sau sunt membru de familie cetățean român.
  • Numărul solicitanților de azil din România a cunoscut o ușoară creștere în perioada 2012-2015, totuși, chiar și în condițiile crizei regugiaților care afectează statele Uniunii Europenee, România a înregistrat un număr de 1700 aplicații pentru azil, cu o rată de aprobare de 47% care au primit protecție internațională.

CINE SUNT IMIGRANȚII DIN ROMÂNIA?

  • Imigraţia este de aproximativ 0.5% din populația totală.
  • Mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE.
  • Aproape 10% dintre imigranți au ajuns în România pentru reunificarea familială.
  • O treime din imigranţii din România sunt cei veniţi să studieze în școlile și universitățile româneşti.
  • Cu un procent sub 15% există imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă.
  • Mai puțin de 5%, cetățeni ai tărilor terțe, au dezvoltat mici afaceri în România.
  • Principalele ţări de origine pentru străinii cu şedere temporară în România, respectiv o pondere totală de peste 60%: Republica Moldova (peste 30%), Turcia (peste 15%) şi China (mai mult de 12%).
  • Cei mai mulţi străini cu şedere permanentă provin din Turcia, China şi Siria.

Mai multe informații puteți afla accesând site-ul

http://www.oim.ro/ro/despre-noi/oim-in-romania

Coordonator proiect

Georgescu Roxana

rox40rox@yahoo.com

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

informatie

Această înregistrare a fost postată la ianuarie 23, 2016 de în Europa Acasă - Erasmus+, PROIECTE.
%d blogeri au apreciat asta: